GHID TURISTIC

Asezare

Zona Grindul Lupilor este situata in partea de sud a rezervatiei cu acelasi nume, in suprafata de 2075 hectare, fiind delimitata la nord-vest de lacul Zmeica, la est, sud si sud-vest, de lacul Sinoie, la vest, de canalul 2, la nord, de lacul Golovita.

Mediului acvatic este predominant, de aici caracterul mai putin obisnuit al florei cat si al faunei, care s-au adaptat acestuia. Mediul terestru este reprezentat prin grinduri, zone secetoase pe care se dezvolta o flora si o fauna specifica stepelor est-europene cu influente mediteraneene.

Intre aceste doua medii (acvatic si terestru) se interpune zona mlastinoasa, inundabila, purtatoarea unei flore si faune cu posibilitate de adaptare alternativa (apa, uscat), in functie de regimul hidrologic, sezonier si anual. Zona reprezinta un important refugiu de cuibarit si hrana pentru circa 300 de specii de pasari. Indeosebi in perioada migratiei de toamna, zona devine o impresionanta concentrare a ornitofaunei si, in special, a oaspetilor de iarna.

Grindul Lupilor este sanctuarul unor curiozitati naturale care ii confera, pe alocuri, aspectul unei jungle tropicale in toata regula. Apa freatica este aproape de suprafata, fapt ce avantajaza formarea unui strat de sol humificat. Padurile sunt dispuse in fasii inguste numite "hasmacuri" (in limba turca).


Microregiunea Sinoe - Grindul Lupilor

Microregiunea Sinoe - Grindul Lupilor

Peisaj Istoric - Doctor Arheolog Catalin Dobrinescu

Bastion inaintat al culturii si civilizatiei grecesti si mai apoi al culturii latine, Dobrogea, prin monumentele sale antice reprezinta un muzeu in sine, iar microregiunea Grindul Lupilor, reprezinta, poate, cea mai fabuloasa si atractiva vitrina a acestui muzeu, rod al cercetarilor de un secol al arheologilor romani.

Aici, pe malul lacului Sinoe, se afla cetatea Histria, prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Pontului Euxin si cel mai vechi oras de pe teritoriul tarii noastre. Histria ca toponim deriva din Istros, numele grecesc al fluviului Dunarea, orasul fiind asezat la "500 de stadii de gura sacra a Istrului", dupa notatia istoricului si geografului antic Strabon, pe tarmul marii. intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea a. Chr., de colonisti din Milet, Histria a avut o dezvoltare neintrerupta din perioada greaca pana la sfarsitul epocii romane(inceputul secolului VII p.Chr.), justificata prin conditiile prielnice pentru pescuit, teren agricol si cai de comunicatii facile cu teritoriul, orasul fiind pentru multa vreme cel mai insemnat centru economic si cultural al regiunii noastre.

Turistul care viziteaza pensiunea de la Grindul Lupilor trebuie sa stie ca numai la 10 kilometri sud de satul Sinoe, poate sa viziteze frumoasa si monumentala cetate si modernul muzeu al Histriei, in care vor descoperi farmecul si gratia unor epoci de mult apuse. Aici pot fi vazute dovezi materiale ale existentei unor comunitati umane in zona inca din paleolitic (35000-10000 a.Chr.). Unelte si vase ceramice din epoca eneolitica si din epoca bronzului descoperite pe teritoriul actualelor localitati Sinoe, Mihai Viteazu, Cheia, Istria-Sat, Gura Dobrogei, Cogealac, Corbu pot fi admirate, de asemenea in vitrinele muzeului.

La sfarsitul epocii bronzului si In prima epoca a fierului (sec. XII - V a.Chr.) In Dobrogea, deci si In regiunea lagunei Sinoe se dezvolta o cultura caracteristica, la Inceput tracica si mai apoi getica, autohtona, care In secolul VII a.Chr. va interactiona cu colonistii greci. In mijlocul populatiei autohtone traco-getice se va Inalta Histria, colonie ce a Intretinut stranse legaturi comerciale, culturale si religioase cu lumea sudica, dupa cum o dovedesc vasele ceramice produse In Milet, Atena, Rhodos si Corinth, descoperite aici.Templele si inscriptiile dedicate lui Zeus, Afroditei, Muzelor, lui Dionissos sau lui Apollo sunt marturii ale bogatei vieti spirituale a histrienilor.

Incepand cu secolul I d.Chr. Histria va cunoaste o noua perioada de dezvoltare, teritoriul de astazi al Dobrogei fiind integrat statului roman. Acestei perioade Ii apartin edificiile termale, incinta si majoritatea edificiilor ce pot fi admirate astazi In cetate. Un document epigrafic emis de guvernatorul Laberius Maximus, In anul 100 d.Chr., consemna hotarele si drepturile cetatii - centrul vietii economice histriene consta In exploatarea terenului agricol si pescuit.

In teritoriul controlat de oras se afla si vicus Quintionis, sat dezvoltat pe propietatea unui colonist roman, Quintio, aflat pe teritoriul actualei localitati Sinoe. Locuitorii anticului sat de la Sinoe erau "veterani et cives Romani et Bessi consistentes", dupa cum aminteste o inscriptie din secolul al II-lea p.Chr., adica veterani si cetateni romani Impreuna cu bessi, populatie traca, adusa din Balcani de statul roman. In fruntea satului se aflau doi magistri, alesi de localnici dintre persoanele Instarite. Din inscriptii se mai pastreaza numele unor primari precum - Tiberius Saturninus si Bizienis, din anul 144 p.Chr., Aelius Bellicus si Mucaporus Ditugenti din anul 167 p.Chr., Iulius Florus si Derzenus Bitti din 177 p.Chr. s.a. Se poate observa colegialitatea si anualitatea functiunii de primar (magister vici), unul fiind ales din randul veteranilor si cetatenilor romani, al doilea dandu-l comunitatea traca.

De partea financiara a asezarii antice de la Sinoe, primarii erau ajutati de un quaestor, ales prin alternanta, Intr-un an de la "romani" si In celalalt de la bessi. Spre exemplu, In anul 167 p.Chr., quaestor era Claudius Ianuarius, iar In anul 175 p.Chr. un trac Dotus Zinebti.
In vicus Quintionis exista un auditorium - sala de audienta si judecata - amintita Intr-o inscriptie din timpul Imparatului Antoninus Pius.

Fotografiile aeriene au relevat existenta unor drumuri In epoca ce legau satul de aici de orasul Histria si de asezarile aflate la Fantanele, Mihai Viteazu sau Istria. De asemenea, ca si In cazul altor localitati rurale din epoca romana, satul de la Sinoe beneficia de apa adusa prin apeduct.

Asezarea romana de pe teritoriul de astazi al localitatii Sinoe Isi Inceteaza existenta odata cu cetatea Histria, candva, pe la Inceputul secolului VII p.Chr., dupa cum o dovedeste o moneda de la Heraclius (613-614 p.Chr.), odata cu abandonarea de catre administratia si armata romana a Intreg teritoriului dobrogean.

Cei care vor ajunge la Grindul Lupilor vor putea sa observe astazi frumusetea lumii antice In Muzeul de la Histria si sa priveasca cu piosenie movilele funerare ale anticilor, traitori ai acestor locuri, toate integrate peisajului salbatic din laguna.

Bibliografie

Livia Buzoianu, Civilizatia greaca in zona vest-pontica si impactul ei asupra lumii autohtone (sec.VII-IV a.Chr.), Ovidius University Press, Constanta, 2001. Maria Barbulescu, Viata rurala in Dobrogea romana (sec.I-III p.Chr.), Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Constanta, 2001. Livia Buzoianu, Constantin Chera, Histria, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Constanta, 2006.

Adresa:
Strada Oierilor nr.4-4 bis, sat Sinoe, Comuna Mihai Viteazu, Judetul Constanta

E-mail:
pensiune@grindul-lupilor.ro